Cetățenii din opt noi state membre au posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă pe teritoriul Germaniei și Austriei începând cu 1 mai. Cu toate acestea, cele două țări nu se așteaptă la un val prea mare de imigranți. Deputații europeni cred că noii muncitori pot să acopere posturile vacante de pe piața muncii și să contrabalanseze lipsa de personal calificat din aceste state.
Regatul Unit, Irlanda și Suedia au fost primele țări care au deschis piața forței de muncă pentru noile state membre, și asta chiar din momentul extinderii, în 2004. Celelalte țări europene le-au urmat treptat, Austria și Germania alăturându-se grupului după scurgerea întregii perioade de tranziție (de șapte ani).
Dintre cele 10 țări care au aderat în 2004, Malta și Cipru au fost excluse de la orice restricție, în timp ce unele țări precum Bulgaria și România încă mai fac obiectul unor astfel de constrângeri. Cu toate acestea, 15 state membre au ridicat aceste restricții, iar restul au posibilitatea să le prelungească până pe 31 decembrie 2013.
În ciuda liberului acces acordat, Comisia este de părere că cele două state nu ar trebui să se aștepte la un flux prea mare de imigranți. "Statele membre mai vechi nu se mai tem de muncitorii din noile state," a subliniat eurodeputatul polonez Bogusław Sonik de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat). Pe de altă parte, eurodeputata germană Nadja Hirsch de la Grupul Alianţei Liberalilor și Democraţilor pentru Europa și-a exprimat regretul cu privire la momentul deciziei: "Ar fi trebuit să deschidem piața muncii chiar și mai devreme."
Poziția adoptată de eurodeputați cu privire la ridicarea restricțiilor
Bogusław Sonik (Polonia) de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) este de părere că această decizie marchează sfârșitul unei ere. „În sfârșit, noile state sunt puse pe picior de egalitate cu statele vechi. Acest lucru are o importantă simbolistică politică.” Eurodeputatul este de părere că, deși unele state și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest lucru, pe ansamblu va exista un efect benefic la nivel european. „Specialiștii polonezi au ocupat posturile libere pe piața muncii,” subliniază deputatul european. Potrivit spuselor sale, este nevoie de specialiști în agricultură, sănătate și IT. Imigranții din Polonia sunt muncitori valoroși. „De cele mai multe ori, au o atitudine mai bună și inovatoare vizavi de muncă,” spune Sonik. Cu toate acestea, apar anumite obstacole pentru economia poloneză. „Acum ne confruntăm cu o lipsă de muncitori calificați în anumite sectoare. Polonia trebuie să își regândească strategia educațională,” spune eurodeputatul.
Nadja Hirsch (Germania) de la Grupul Alianţei Liberalilor și Democraţilor pentru Europa crede că deschiderea pieței muncii din Germania pentru cetățenii a opt state est-europene este o mare oportunitate. „Germania este afectată de o lipsă de personal calificat,” declară eurodeputata. Ea citează și un studiu desfășurat de agenția federală pentru ocuparea forței de muncă din Germania care avertizează cu privire la faptul că, până în 2025, populația activă a Germaniei va scădea cu 6,5 milioane, ajungând la 38,1 milioane. „Acest deficit nu poate fi compensat de o educație mai bună sau de stagii, de integrarea mai bună a femeilor pe piața forței de muncă sau de extinderea perioadei active a populației. Avem nevoie de angajați din alte țări și ar fi trebuit să deschidem granițele pentru piața forței de muncă mai devreme,” explică eurodeputata.
Piața forței de muncă nu este deschisă pentru oricine. România și Bulgaria trebuie să mai aștepte doi ani pentru a primi acces. Corina Crețu (România) de la Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European crede că nu este justificat ca, la mai bine de patru ani de la aderare, România și Bulgaria să facă obiectul restricțiilor. „Cred că păstrarea barierelor va sta în calea atingerii potențialului maxim în ceea ce privește forța de muncă, în contextul redresării economice europene”. Corina Crețu mai adaugă, de asemenea: „Realitatea ne arată că posibilele consecințe ale fluxului de forță de muncă din România sunt exagerate, având în vedere că în acest moment peste două milioane de români lucrează deja în țările europene care au înlăturat practicile discriminatorii.” Mai mult, potrivit eurodeputatei „avem deja 100.000 de oameni care lucrează în Germania”.
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu