 Adriana Popescu este project manager la Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si ocupa de coordonarea programului Fondul ONG in Romania.In aceasta calitate, ea desfasoara un adevarat “tur de forta” prin marile orase ale tarii, explicand ONG-urilor ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a accesa cele aproape 16 milioane de euro disponibile in prima etapa a programului. Adriana Popescu a explicat pentru Finantare.ro cateva aspecte legate de procedura de selectie a beneficiarilor. Adriana Popescu: In principiu pe toate componentele, intotdeauna exista o lista de rezerva care poate fi finantata. Daca se vor face realocari, in mod sigur vor merge catre lista de rezerva. Inca nu avem suficiente informatii, nu avem o parere formata, dar in momentul in care vom avea listele finale de la evaluatori, cu punctajele, atunci se va vedea si calitatea proiectelor. De exemplu, pe Fondul Elvetian au fost proiecte care au picat cu punctaje foarte mari si la diferente de punctaj foarte mici fata de primele clasate. Si atunci, in functie de punctajul maxim sub care tragem linie, trebuie sa vedem pe fiecare componenta in parte unde sunt proiectele cele mai de calitate, insa deocamdata estimam realocari doar intre subcomponente, nu si intre o componenta si alta. Finantare.ro: Din experienta altor programe, de exemplu POSDRU (care au anuntat zilele acestea ca se amana cu o saptamana termenele-limita), exista posibilitatea sa se intample acelasi lucru si la Fondul ONG? A.P.: In principiu, nu. Nu o sa facem asta. Termenele-limita sunt clare, nu s-a intamplat niciodata. Cel putin cand e depunere de dosar de cerere de finantare, in mod sigur nu se decaleaza. Pentru scrisori de intentie – poate doar daca pica internetul in toata tara – deci doar in cazuri exceptionale, ceea ce pana acum oricum nu s-a intamplat. Apoi vine Runda II foarte repede, estimam in prima parte a anului 2014, iar noi trebuie sa contractam foarte repede proictele acestea, iar organizatiile asteapta sa inceapa, pentru ca nu prea mai sunt alte fonduri disponibile. Finantare.ro: Ce sfaturi aveti pentru organizatiile care doresc sa deruleze proiecte prin Fondul ONG? A.P.: Putem primi intrebari prin e-mail si prin telefon. Este foarte important sa lucreze, sa-si scrie singuri cumva cererea de finantare, sa nu apeleze la persoane care nu cunosc organizatia. Este foarte important, pentru ca dupa aceea ei vor trebui sa implementeze. Ei cunosc situatia din teren, ei stiu care sunt problemele, care este capacitatea lor si asa mai departe.      
|
 Comisia Europeana a aprobat finantarea a 248 de noi proiecte in cadrulprogramului LIFE+, care reprezinta fondul pentru mediu al Uniunii Europene.In total, ele reprezinta o investitie totala de aproximativ 556,4 milioane euro, din care UE va furniza 281,4 milioane euro. Proiectele vizeaza actiuni in domeniul conservarii naturii, al schimbarilor climatice, al politicii de mediu, precum si activitati de informare si comunicare privind problemele de mediu in toate statele membre. Cu toate acestea, va exista un proiect care se va desfasura pe teritoriul tarii noastre. Initiativa apartine britanicilor de la Fauna&Flora International, care si-au propus o serie de actiuni menite sa conserve habitatul ursului brun si al lupilor din Muntii Apuseni. Peste 850 de milioane de euro pentru politici climatice, in perioada 2014-2020 “Programul LIFE+ continua sa ofere o finantare esentiala pentru proiecte inovatoare. Aceste noi proiecte vor contribui substantial la protejarea, conservarea si consolidarea capitalului natural al Europei. Ele vor promova obiectivul transformarii UE intr-o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon, mai ecologica si mai competitiva, care foloseste resursele in mod eficient”, a declarat Janez Potočnik, comisarul european pentru mediu. “Ma bucur sa constat confirmarea, in acest an, a faptului ca o proportie tot mai mare de proiecte LIFE va contribui la combaterea schimbarilor climatice. Dorim sa imbunatatim si mai mult aceasta situatie: noul program LIFE pentru perioada 2014 – 2020 va prevedea acordarea a peste 850 de milioane EUR politicilor climatice. Aceasta alocare va tripla practic suma care este cheltuita pentru actiuni de combatere a schimbarilor climatice”, a adaugat Connie Hedegaard, comisarul pentru politici climatice. Document anexat: Rezumatul noilor proiecte cu finantare LIFE+, prezentate pe tari Sursa: Comisia Europeana
|
Dacă cei cu studii superioare își găsesc mai repede un job în statul în care au studiat, nu același lucru se întâmplă cu românii necalificați din statele europene. Criza
 financiară din statele de adopție și dificultatea obțin erii unui serviciu i-au făcut pe mulți să revină sau să se gândească la revenirea în țară. Majoritatea, însă, ar accepta revenirea în România doar pentru un salariu de 1.000 de euro/lună.Dacă în urmă cu câțiva ani, Italia și Spania erau statele de destinație pentru lucrătorii români, acum, românii fac cale întoarsă. Criza din aceste două state îi alungă pe românii care pe vremuri făceau bani frumoși din culesul fructelor sau munca în construcții. Doar în 2011, aproximativ 7.000 de români stabiliți în Peninsulă au ales să revină în țară. Situația “stranierilor” este mult mai dramatică în Peninsula Iberică. Numărul românilor din Spania a scăzut cu 28.568 în decursul ultimului an, întreaga comunitate numărând la 1 ianuarie 2013, 868.635 de persoane. Citeşte mai mult...
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu