Super Euro Direct: Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene

Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene

Cel de al patrulea raport anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, publicat de Comisia Europeană, arată că importanța și atenția de care se bucură Carta UE continuă să crească: Curtea de Justiție a UE aplică din ce în ce mai mult prevederile Cartei în hotărârile sale, iar judecătorii din statele membre sunt din ce în ce mai conștienți de impactul acesteia și solicită îndrumări din partea Curții Europene de Justiție. De asemenea, Comisia Europeană a încercat să aducă tot mai mult carta în atenția publicului, prin măsuri care promovează și apără drepturile cetățenilor UE prevăzute în aceasta.

	Începând din 2010, Comisia Europeană a instituit o „listă de verificare a respectării drepturilor fundamentale” și, drept rezultat, examinează fiecare propunere legislativă pentru a se asigura că aceasta nu încalcă vreun drept fundamental. Raportul anual privind aplicarea cartei monitorizează progresele înregistrate și identifică provocările și problemele. Acesta demonstrează că drepturile fundamentale se află, grație Comisiei Europene, în centrul tuturor politicilor UE.
	„La aproape patru ani de la prezentarea de către Comisia Europeană a strategiei sale pentru punerea în aplicare a Cartei UE, am reușit să consolidăm o cultură a drepturilor fundamentale în cadrul instituțiilor UE. Toți comisarii depun un jurământ pe Carta drepturilor fundamentale, verificăm fiecare propunere legislativă europeană pentru a ne asigura că aceasta respectă standardele europene și carta și, treptat, carta a devenit un punct de referință pentru instanțele naționale în hotărârile pe care le pronunță”, a declarat doamna vicepreședinte Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. „Constat cu satisfacție că această cartă funcționează pe deplin, constituind o adevărată <<plasă de siguranță>> pentru cetățenii noștri și o <<busolă>> pentru instituțiile UE, statele membre și, în egală măsură, pentru instanțe. Mi-aș putea imagina că într-o zi cetățenii statelor membre vor putea să se bazeze direct pe cartă, fără a fi necesară o legătură evidentă cu dreptul UE. Carta ar trebui să constituie chiar legea Europei privind drepturile.”
	Raportul oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care drepturile fundamentale au fost puse în aplicare cu succes în UE în cursul anului trecut. Acesta evidențiază, de exemplu, îndrumările oferite de Curtea de Justiție Europeană judecătorilor din statele membre privind aplicabilitatea cartei în punerea în aplicare a dreptului UE la nivel național (hotărârea în cauza Åkerberg Fransson din 2013 care a suscitat numeroase dezbateri). Raportul prezintă, de exemplu, modul în care drepturile consacrate în cartă sunt luate în considerare cu multă atenție de către instituțiile UE atunci când propun și adoptă legislație UE, în timp ce statele membre sunt obligate să aplice carta doar atunci când pun în aplicare politicile și legislația UE la nivel național. În fine, raportul oferă exemple de cazuri în care drepturile fundamentale consacrate în Carta UE au jucat un rol în cadrul acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor inițiate de către Comisie împotriva unor state membre.
	Raportul relevă, de asemenea, faptul că aspectele legate de drepturile fundamentale suscită un interes deosebit în rândul cetățenilor: în 2013, chestiunile ridicate cel mai des de către cetățeni în corespondența lor cu centrele de contact Europe Direct au fost libera circulație și reședința (48% din numărul total de întrebări), aspecte legate de drepturile consumatorului (12%), cooperare judiciară (11%), problemele legate de cetățenie (10%), combaterea discriminării și drepturile sociale (5%) și protecția datelor (4%) (a se vedea anexa 1).
	Există două căi prin care această cartă poate deveni o realitate 1. Măsuri luate de Comisie pentru a promova carta În domeniile în care UE are competența de a acționa, Comisia poate propune legislație UE care să apere drepturile și principiile prevăzute de cartă. Iată câteva exemple de propuneri ale Comisiei prezentate în cursul anului 2013: cinci măsuri legislative pentru a stimula garanțiile pentru cetățenii UE în cadrul procedurilor penale (IP/13/1157, MEMO/13/1046). Acestea includ măsuri care garantează respectarea prezumției de nevinovăție pentru toți cetățenii suspectați sau acuzați de către poliție și autoritățile judiciare, precum și a dreptului de a fi prezent la proces, măsuri care asigură garanții speciale pentru copii în cadrul procedurilor penale și care garantează accesul la consultanță juridică provizorie în primele etape ale procedurii, în special în cazul persoanelor pe numele cărora s-a emis un mandat european de arestare. Este necesară găsirea unui echilibru între măsurile de drept penal deja în vigoare (cum ar fi mandatul european de arestare) și instrumentele juridice care conferă dreptul la o apărare solidă pentru cetățeni, în conformitate cu prevederile cartei. Existența unor standarde ferme la nivelul întregii UE pentru drepturile procedurale și drepturile victimelor este esențială pentru consolidarea încrederii reciproce în spațiul judiciar european. În această privință, adoptarea în 2013 a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocatconstituie o altă etapă importantă (IP/13/921); integrarea romilor este un alt domeniu în care UE continuă să consolideze protecția egalității de drepturi și să promoveze adoptarea de măsuri pozitive. Comisia analizează progresele strategiilor naționale de integrare a romilor și a prezentat primele rezultate ale acestei examinări referitoare la cele 28 de țări ale UE (IP/14/371). În plus, toate statele membre s-au angajat să îmbunătățească integrarea economică și socială a comunităților rome, prin adoptarea în unanimitate a unei recomandări a Consiliului pe care Comisia a prezentat-o în iunie 2013 (IP/13/1226, IP/13/607). În continuare sunt prezentate exemple de măsuri de asigurare a respectării legislației (constatări ale neîndeplinirii obligațiilor) luate în cursul anului 2013. În urma unei acțiuni în justiție, Comisia s-a asigurat că autoritatea pentru protecția datelor dinAustria nu mai face parte din Cancelaria Federală, ci are buget și personal propriu, fiind astfel independentă, și că Ungaria a luat măsuri, în martie 2013, pentru a se conforma hotărârii Curții privind pensionarea anticipată forțată a 274 de judecători (MEMO/12/832).
	2. Instanțele se bazează pe cartă Instanțele Uniunii Europene au făcut din ce în ce mai des trimiteri la cartă în hotărârile lor și au clarificat și mai mult aplicabilitatea acesteia. Numărul hotărârilor instanțelor UE (Curtea de Justiție, Tribunalul și Tribunalul Funcției Publice) care citează din cartă în motivarea hotărârilor lor a crescut de la 43 în 2011 la 87 în 2012. În 2013, 114 de hotărâri au citat dispoziții ale Cartei UE, un număr de aproape trei ori mai mare decât numărul hotărârilor pronunțate în 2011 (a se vedea anexa 2). În mod similar, instanțele naționale au făcut din ce în ce mai mult trimitere la cartă atunci când au adresat întrebări Curții de Justiție (decizii preliminare): în 2012 numărul acestor trimiteri a crescut cu 65% față de 2011, mai exact de la 27 la 41. În 2013, numărul trimiterilor a fost tot 41, ca în 2012. Trimiterile din ce în ce mai numeroase la cartă reprezintă un pas important către crearea unuisistem mai coerent de protecție a drepturilor fundamentale, care garantează uniformitatea drepturilor și a protecției în toate statele membre ori de câte ori este pus în aplicare dreptul UE. Numărul din ce în ce mai mare de trimiteri la cartă au dus la o mai mare sensibilizare cu privire la aceasta. În 2013, Comisia a primit aproape 4 000 de scrisori de la publicul larg privind aspecte legate de drepturile fundamentale. Dintre acestea, doar 31% se refereau la situații care erau complet în afara ariei de competență a UE (față de 69% în 2010 și de 42 % în 2012). Acest lucru arată că eforturile Comisiei de a crește gradul de sensibilizare cu privire la modul și cazurile în care carta se aplică dau rezultate. Comisia a primit, de asemenea, peste 900 de întrebări de la Parlamentul European și în jur de 120 de petiții. În fine, raportul atrage atenția și asupra progreselor realizate cu privire la aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului. În aprilie 2013 a fost finalizat proiectul de acord privind aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta fiind o etapă importantă a procesului de aderare. Ca un pas următor, Comisia a solicitat Curții să își dea avizul cu privire la proiectul de acord. Raportul publicat astăzi este însoțit de un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei europene pentru egalitatea între femei și bărbați pe parcursul anului 2013 (a se vedea IP/14/423).
	Context Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu. Carta stabilește drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal, care reflectă valorile comune ale Europei și tradițiile sale constituționale. În octombrie 2010, Comisia a adoptat o strategie pentru punerea în aplicare efectivă a cartei. Aceasta a elaborat o „listă de verificare a respectării drepturilor fundamentale” (anexa 3) pentru a consolida evaluarea impactului pe care propunerile sale legislative îl au asupra drepturilor fundamentale. De asemenea, Comisia s-a angajat să le furnizeze cetățenilor informații referitoare la situațiile în care poate interveni în chestiuni legate de drepturile fundamentale și să publice un raport anual privind aplicarea cartei, pentru a monitoriza progresele realizate.
	Comisia colaborează cu autoritățile relevante de la nivel național, regional și local, precum și de la nivelul UE, pentru a informa mai bine cetățenii cu privire la drepturile lor fundamentale și la organismul la care trebuie să apeleze în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile. Comisia furnizează în prezent informații practice privind asigurarea respectării drepturilor cetățenilor prin intermediul portalului european e-justiție și a instituit un dialog privind tratarea plângerilor în materie de drepturi fundamentale, cu ombudsmani, organisme active în domeniul egalității și instituții cu competențe în domeniul drepturilor omului. Carta se adresează, în primul și primul rând, instituțiilor UE. Aceasta nu înlocuiește sistemele naționale, ci le completează. Statele membre se supun sistemelor constituționale proprii și trebuie să respecte drepturile fundamentale stabilite în cadrul acestora. Măsurile concrete pentru punerea în aplicare a cartei favorizează crearea unui reflex în ceea ce privește drepturile fundamentale atunci când Comisia pregătește noi propuneri de acte legislative și de politici. Această abordare este esențială de-a lungul procesului decizional al UE, inclusiv atunci când Parlamentul European și Consiliul aduc modificări la propunerile pregătite de către Comisie.
	Persoane de contact: Mina Andreeva (+32 2 299 13 82) Joshua Salsby (+32 2 297 24 59) Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e mail
	ANEXĂ Anexa 1: Întrebări ale cetățenilor legate de drepturile fundamentale Cifrele colectate de către Centrele Europe Direct confirmă că există un grad ridicat de interes în rândul cetățenilor cu privire la justiție, cetățenie și drepturile fundamentale. În 2013, Centrele Europe Direct au răspuns unui număr de 11974 cereri din partea cetățenilor legate de subiectele enumerate mai sus
	Anexa 2: Instanțele Uniunii Europene care au făcut trimiteri la cartă Instanțele Uniunii Europene s-au referit din ce în ce mai mult la Cartă în deciziile acestora. Numărul deciziilor adoptate de către aceste instanțe prin citarea Cartei a crescut de la 43 în 2011 la 87 în 2012. În 2013, numărul acestor decizii s-a ridicat la 114, aproape triplu față de numărul de cazuri din 2011 .
	Anexa 3: „Lista de verificare a respectării drepturilor fundamentale” prevăzută pentru propunerile Comisiei