Cele 10-12 milioane de romi din Europa se confruntă în continuare cu discriminare, excluziune şi nerecunoaşterea drepturilor, în timp ce guvernele suportă pierderi ale veniturilor şi ale productivităţii din ce în ce mai importante din cauza posibilităţii ca talentul acestei comunităţi să nu fie valorificat. Îmbunătăţirea integrării economice şi sociale este imperativă, însă eficacitatea acesteia necesită o acţiune concertată la toate nivelurile pentru a aborda cauzele multiple ale excluziunii.
Prin urmare, Comisia Europeană prezintă astăzi un Cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor. Acest cadru va contribui la orientarea politicilor naţionale privind romii şi la mobilizarea fondurilor disponibile la nivelul UE pentru a sprijini eforturile de integrare. Cadrul se axează pe patru piloni: accesul la educaţie, locuri de muncă, îngrijiri medicale şi locuinţe. Statele membre ar trebui să stabilească obiective naţionale specifice în ceea ce priveşte integrarea romilor, în funcţie de dimensiunile populaţiei rome care trăieşte pe teritoriile lor şi de situaţia iniţială a acesteia.
„În ciuda bunelor intenţii exprimate de unii politicieni naţionali, s-au schimbat foarte puţine lucruri în viaţa de zi cu zi a majorităţii romilor în ultimii ani”, a afirmat vicepreşedintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie.
„Statele membre au responsabilitatea comună de a pune capăt excluderii romilor de la şcolarizare, locuri de muncă, îngrijiri medicale şi locuinţe. Aceasta reprezintă o provocare importantă. De aceea stabilim obiective pentru integrarea romilor şi avem nevoie de un angajament ferm din partea tuturor capitalelor, regiunilor şi oraşelor europene pentru a transpune în practică aceste obiective. Este timpul să depăşim bunele intenţii şi să trecem la acţiuni concrete. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca statele membre să contribuie la garantarea faptului că toţi copiii romi termină cel puţin şcoala primară.”
Populaţia romă din Europa trăieşte în condiţii socioeconomice mult mai precare decât restul populaţiei. Conform unui sondaj realizat în şase state din UE , numai 42 % dintre copiii romi termină şcoala primară, în comparaţie cu o medie de 97,5 % la nivelul UE. În ceea ce priveşte educaţia secundară, rata de participare a romilor este estimată la numai 10 %. Pe piaţa muncii, aceştia se confruntă cu rate mai scăzute de ocupare a forţei de muncă şi cu rate mai ridicate de discriminare. În ceea ce priveşte locuinţele, se întâmplă frecvent ca romii să nu aibă acces la servicii esenţiale, cum ar fi apa curentă sau electricitatea. Această populaţie se confruntă, de asemenea, cu un decalaj în materie de sănătate: speranţa de viaţă a romilor este cu 10 ani mai redusă decât media UE, care este de 76 de ani pentru bărbaţi şi de 82 de ani pentru femei.
Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, domnul László Andor, a declarat: „Excluderea permanentă a populaţiei rome este inacceptabilă într-o Europă a secolului 21 construită pe baza principiilor egalităţii, democraţiei şi statului de drept. Condiţiile de viaţă ale majorităţii romilor şi relaţiile acestora cu restul societăţii s-au deteriorat în ultimii ani." Domnul László Andor a precizat în continuare: „Pentru unele ţări va fi pur şi simplu imposibil să se realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020 fără progrese substanţiale în ceea ce priveşte integrarea romilor.”
Integrarea romilor ar putea genera beneficii economice considerabile. Romii reprezintă un procent din ce în ce mai mare din populaţia de vârstă activă, cu o vârstă medie de 25 de ani în comparaţie cu media de 40 de ani la nivelul UE. În Bulgaria şi România, aceştia reprezintă una din cinci persoane nou-intrate pe piaţa forţei de muncă. Studiul realizat de Banca Mondială sugerează că integrarea completă a romilor ar putea genera beneficii de aproximativ 0,5 miliarde € pe an pentru economiile anumitor ţări, prin îmbunătăţirea productivităţii, reducerea cheltuielilor sociale şi creşterea veniturilor din impozite
În trecut, UE a subliniat în repetate rânduri necesitatea unei mai bune integrări a romilor, cel mai recent într-un raport din aprilie 2010 ( IP/10/407). Legislaţia UE (Directiva privind egalitatea rasială) prevede deja obligaţia statelor membre de a asigura accesul egal al minorităţilor etnice, cum ar fi romii, la educaţie, locuinţe, sănătate şi locuri de muncă. În decembrie 2010, Grupul operativ privind romii din cadrul Comisiei a constatat că nu s-au luat încă măsuri ferme şi proporţionale pentru a soluţiona problemele sociale şi economice cu care se confruntă o mare parte din populaţia romă a UE (MEMO/10/701). Este esenţial să trecem la o viteză superioară şi să ne asigurăm că politicile de integrare la nivel naţional, regional şi local se concentrează în mod clar şi specific asupra romilor.
Pe baza acestor constatări, cadrul UE dezvoltă o abordare privind incluziunea romilor adaptată situaţiei lor, prin stabilirea de obiective în următoarele domenii:
- Educaţie: garantarea faptului că toţi copiii romi termină cel puţin şcoala primară;
- Ocuparea forţei de muncă: reducerea decalajului între cetăţenii romi şi restul cetăţenilor în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă;
- Sănătate: reducerea decalajului în materie de sănătate, de exemplu prin reducerea ratei de mortalitate infantilă în rândul romilor;
- Locuinţe: reducerea decalajului în ceea ce priveşte accesul la locuinţe şi la utilităţi publice, precum apa şi electricitatea.
Statele membre vor trebui să prezinte, până la sfârşitul anului 2011, strategii naţionale de integrare a romilor, precizând modul în care vor contribui la realizarea acestor obiective. Cadrul este conform cu obiectivele mai generale ale Strategiei Europa 2020 stabilite de UE în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi educaţia. Îndeplinirea acestor obiective este importantă pentru că ar ajuta statele membre să realizeze obiectivele generale ale Strategiei Europa 2010.
Comisia propune, de asemenea, soluţii pentru a garanta o utilizare cât mai eficace a fondurilor UE care contribuie la integrarea romilor. Statele membre sunt invitate să îşi modifice programele operaţionale cofinanţate prin fondurile structurale şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală în vederea îmbunătăţirii sprijinului acordat proiectelor care îi vizează pe romi. În cele din urmă, pentru a asigura impactul concret al Cadrului UE pentru strategiile naţionale asupra vieţii de zi cu zi a romilor, Comisia intenţionează să instituie un mecanism de monitorizare robust pentru a cuantifica rezultatele.
Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE trebuie să joace un rol cheie prin culegerea, în cooperare cu alte organizaţii, a datelor privind situaţia socială şi economică a romilor. Statele membre sunt invitate să desemneze puncte de contact naţionale care să gestioneze, să monitorizeze şi să prezinte rapoarte cu privire la punerea în aplicare a strategiei naţionale de integrare a romilor din ţara lor. Comisia Europeană va prezenta rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în statele membre.
Sursa:
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu